Versuri de la Andra – Nu m-am gândit la despărțire
Nu m-am gândit la despărțire
Dar se pare că s-a întâmplat
Din iubire a mai rămas doar amintire
Și visul nostru s-a spulberat.
Plouă pe drum și-n suflet plouă
Nu știu cum să te mai chem
Dorul meu strigă într-o noapte nouă
Sperând că te voi avea din nou în gând.
Mințile mi se pierd printre amintiri
Dar inima încă speră și simte
Că poate într-o zi tu te vei întoarce
Și ne vom regăsi în iubirea ce ne-a fost dată.
Privind la stele, speranța nu dispare
Încă mai cred în noi, chiar dacă doare
N-am știut că dragostea poate fi atât de complicată
Dar acum am învățat că iubirea nu e niciodată uitată.
Aș vrea să pot să dau timpul înapoi
Să repar ce am stricat fără să știu
Dar poate despărțirea ne va face mai puternici
Și ne va da aripi să zburăm din nou în doi.
Nu m-am gândit la despărțire
Dar acum e parte din povestea noastră
Învăț să trăiesc cu acest adevăr
Și să găsesc lumina în fiecare zi ce-i albastră.
Analiză
În versurile piesei "Nu m-am gândit la despărțire", Andra explorează tema dragostei pierdute și a despărțirii neașteptate. Primele versuri evocă surpriza și durerea pe care le simte naratorul când realizează că relația s-a încheiat. Plin de melancolie, naratorul încearcă să facă față noii realități prin rememorarea amintirilor și speranța unui posibil viitor împreună.
Versurile sunt pline de imagini poetice care exprimă stările emoționale complexe ale naratorului. Plouă nu doar metaforic în suflet, ci și în lumea exterioară, sugerând o conexiune între interior și exterior. Dorința de a repara greșelile trecutului și de a găsi puterea de a merge mai departe este centrală în piesă.
În final, piesa subliniază că, deși despărțirea este dureroasă, ea poate fi și o oportunitate de creștere și reflecție personală. Andra reușește prin această piesă să aducă în prim-plan vulnerabilitatea umană, transformând durerea despărțirii într-un act de catharsis și înțelegere.