Eu nu dau inapoi – versuri

Eu nu dau inapoi – versuri

Eu nu dau inapoi,

Când vântul mă împinge,

Cu frunza ce se frânge,

Cu norii ce se-nvoiesc,

Eu nu dau înapoi.

Când valurile-n zbucium,

În largul lor se pierd,

Când stelele se sting,

Eu merg, nu mă-ntrerup,

Eu nu dau înapoi.

Prin ceața ce mă-nconjoară,

Cu umbre fără nume,

Cu vise ce se spulberă,

Eu nu dau înapoi.

Când dealurile plâng,

Și râuri se revarsă,

Când zilele-s prea reci,

Eu stau, nu mă prăbușesc,

Eu nu dau înapoi.

Când glasuri mă-nspăimântă,

Cu șoapte și cu taine,

Cu vorbele mincinoase,

Eu nu dau înapoi.

În fața încercării,

În fața disperării,

Când totul e-n ruină,

Când totul e-n tăcere,

Eu nu dau înapoi.

Cu inima în piept,

Cu sufletul aprins,

Cu dorul ce mă mistuie,

Eu nu dau înapoi.

Când lumea se oprește,

Și totul se destramă,

Eu merg pe drumul meu,

Eu nu dau înapoi.

Sunt eu și sunt al meu,

Cu vise în privire,

Cu dorul de a-ntinde,

Eu nu dau înapoi.

Când frigul mă cuprinde,

Când noaptea mă-nfioară,

Eu stau în fața lumii,

Eu nu dau înapoi.

Aspecte importante ale operei

Poezia "Eu nu dau inapoi" este o manifestare a determinării și curajului în fața dificultăților vieții. Mesajul central al versurilor este cel al perseverenței și al rezistenței, indiferent de obstacolele întâmpinate. Fie că este vorba de forțe ale naturii, precum vântul sau valurile, sau de provocările interioare ale ființei umane, precum teama și îndoiala, protagonistul refuză să cedeze. Fiecare strofă ilustrează o situație diferită în care autorul se confruntă cu adversități diverse, dar rămâne neclintit în hotărârea sa de a nu renunța. Poezia captează esența luptei umane pentru a-și păstra drumul ales și a nu se lăsa înfrânt de circumstanțe. Repetiția versului "Eu nu dau înapoi" subliniază puterea voinței și credința în sine, elemente esențiale în depășirea provocărilor vieții.