Altfel de colind – Marin Sorescu
Bate vântul, bate greu,
Lângă geamuri bate mereu,
Însă-n casă focul arde
Și colindele mai măre.
Când colindele-ncep a suna,
Își lasă gându-n altceva,
Cade-o umbră de poveste
Și de vise de poveste.
Plugușorul vine-n goană
Pe câmpii și peste poiană,
Zurgălăii veseli sună
Și cu toții se adună.
Nu e vreme de zăbavă,
Nici de doruri, nici de slavă,
Căci colindele se-ntorc
Pe un drum de dor și foc.
Astfel, iarna se îmbracă
Într-un veșmânt de vată dulce,
Și colindele, cu toți,
Se adună să ne culce.
Să ne culce-n vis frumos,
Într-un cântec voios,
Că de dor și de frumos,
E colind de Moș Crăciun.
Importanța operei "Altfel de colind"
Marin Sorescu reușește să creeze în poezia "Altfel de colind" o atmosferă caldă și primitoare, specifică sărbătorilor de iarnă. Versurile sale evocă frumusețea și magia colindelor, aducând în prim-plan tradițiile și obiceiurile românești. Sorescu folosește un limbaj simplu și accesibil, dar plin de emoție, reușind să surprindă esența sărbătorilor de iarnă. Poezia îmbină imagini din natură și tradițiile populare, creând un tablou idilic al iernii. Mesajul său este unul de bucurie și unitate, aducând aminte de importanța comunității și a valorilor tradiționale. Opera reușește să îmbine nostalgia cu bucuria prezentului, făcându-ne să simțim căldura și iubirea care înconjoară sărbătorile. În concluzie, "Altfel de colind" este o poezie care ne transpune într-o lume de basm, unde tradițiile și colindele ne apropie de cei dragi și de frumusețea iernii.