Versuri: Steaua Sus Rasare
Steaua sus răsare
Ca o taină mare,
Steaua strălucește
Și lumii vestește
Și lumii vestește.
Că astăzi Curata,
Preanevinovata,
Fecioara Maria,
Naște pe Mesia,
Naște pe Mesia.
Magii cum zăriră
Steaua și porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-L vază,
Pe Hristos să-L vază.
Și dacă porniră,
Îndată-L găsiră
La Dânsul intrară
Și se închinară,
Și se închinară.
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite,
Având fiecare
Bucurie mare,
Bucurie mare.
Care bucurie
Și aici să fie
De la tinerețe
Pân’ la bătrânețe,
Pân’ la bătrânețe.
Analiza și Importanța Poeziei
„Steaua Sus Rasare” este o colindă tradițională românească, ce evocă nașterea lui Iisus Hristos și bucuria ce însoțește acest moment sacru. Colinda este specifică sărbătorilor de iarnă și este cântată de obicei în perioada Crăciunului, fiind un simbol al tradiției și spiritualității românești.
Versurile simple și pline de încărcătură emoțională descriu povestea Nașterii Domnului într-un mod accesibil și profund. Steaua care răsare simbolizează speranța și lumina adusă în lume odată cu venirea Mântuitorului. Colinda este o invitație la reflecție asupra valorilor creștine, precum iubirea, pacea și bucuria, pe care Crăciunul le aduce în inimile oamenilor.
Personajele centrale ale colindei sunt Fecioara Maria, magii și Pruncul Isus, care sunt prezentate într-o lumină deosebită, simbolizând puritatea, înțelepciunea și divinitatea. Fecioara Maria este numită „Curata, Preanevinovata”, subliniind puritatea și rolul ei esențial în planul divin. Magii sunt simboluri ale căutării și descoperirii divine, călăuziți de stea către Pruncul Sfânt.
Fiecare strofă contribuie la construirea unei atmosfere de sărbătoare și reverență, îndemnându-i pe ascultători să se alăture bucuriei universale a Crăciunului. Colindele, în general, și „Steaua Sus Rasare” în particular, sunt un mijloc prin care comunitatea se unește, cântând împreună și împărtășind bucuria momentului sfânt.
În concluzie, „Steaua Sus Rasare” este mai mult decât o simplă colindă; este o piesă culturală și spirituală de o valoare inestimabilă, ce aduce bucurie și adâncă emoție în inimile celor care o ascultă și o cântă. Transmiterea acestei tradiții de la o generație la alta contribuie la menținerea vie a identității și spiritualității românești, oferind în același timp un prilej de reflecție și comuniune spirituală.