Sa ti se faca dor – versuri
Autor: Necunoscut
Să ți se facă dor de mine,
În nopți cu luna plină,
Când vântul suflă-n geamuri reci,
Și stelele se-aprind pe cerile albastre.
Atunci să simți fiorii tăi,
Ca un izvor de amintiri,
Să te gândești la clipele frumoase,
Când ne-am iubit sub adierea verii,
Să-ți amintești de râsul meu,
De vocea blândă, caldă,
De sărutările furate,
Și de plimbările prin zori de zi.
Să-ți fie dor de ochii mei,
Ce te priveau cu pasiune,
Și de cuvintele ce-ți spuneam,
Ca un balsam al inimii tale rătăcite.
Când norii negri vin pe cer,
Și ploaia cade grea și tristă,
Lasă-ți gândurile să zboare,
Și amintirile să te-mbrățișeze.
Să nu uiți niciodată,
De dragostea noastră nebună,
Ce-a fost ca un vis frumos,
Într-o lume plină de umbre și lumină.
Analiza operei
Poezia "Să ți se facă dor" este o creație lirică plină de sensibilitate care abordează tema dorului și a amintirilor. Structurată în șase strofe, poezia explorează intensitatea emoțiilor pe care le simte un îndrăgostit atunci când se gândește la persoana iubită. Utilizând imagini poetice sugestive, precum "nopți cu luna plină" și "amintiri ca un izvor", autorul reușește să redea un tablou emoțional profund și melancolic. Poezia se remarcă prin sinceritatea sentimentelor exprimate și prin frumusețea limbajului poetic, oferind cititorului o experiență plină de introspecție și nostalgie. Finalul poeziei aduce o notă de speranță, amintind de iubirea care transcende timpul și spațiul, ca un vis ce rămâne veșnic viu în inimile îndrăgostiților.
