O, ce veste minunată – Autor necunoscut
O, ce veste minunată,
În Betleem ni s-arată!
Că a născut Prunc, Prunc din Duhul Sfânt,
Fecioara curată.
Mergeți, creștini, cu bucurie,
La Betleem, să vedeți și voi
Pe-acel mic Prunc, Domnul Iisus Sfânt,
Arătându-se-n glorie.
Din ceruri îngerii,
Cu cântări și voci vii,
Vestesc nașterea Domnului
În ceruri și pe pământ.
Păstorii aleargă iute,
Spre ieslea Pruncului Sfânt,
Lăudându-L și mărturisind,
Pe Mesia cel de-acum născut.
În umilință și smerenie,
În grajd sărac S-a coborât,
Domnul ceresc, din cerul veșnic,
Pentru noi, să ne fie Mântuitor.
Nașterea Lui o sărbătorim,
Cu cântări și bucurii mari,
Slavă Lui, slavă Lui,
În veci să-I dăm noi cântări.
Această colindă tradițională românească, "O, ce veste minunată", este una dintre cele mai îndrăgite colinde de Crăciun. Originea acestei colinde este necunoscută, însă versurile ei simple și melodioase evocă bucuria și miracolul nașterii lui Iisus Hristos. Colinda îmbină elemente de credință creștină, bucuria nașterii divine și simplitatea tradițiilor românești, fiind un simbol al sărbătorilor de iarnă. Din versurile colindei transpare emoția și speranța aduse de venirea Mântuitorului pe pământ, invitând credincioșii să își deschidă inimile și să resimtă pacea și iubirea divină. Această capodoperă a folclorului românesc rămâne o mărturie a bogăției culturale și a spiritualității poporului român, fiind cântată de generații întregi, transmițând mesajul său etern de pace și bucurie.
