Mama doar mama – versuri de Adrian Păunescu
Strofa 1:
Mama doar mama, e un cuvânt sfânt,
În el se ascunde iubirea de pe pământ.
Nimic nu-i mai pur și mai cald,
Decât brațele mamei, când te ia în braț.
Strofa 2:
Mama doar mama, e izvor de lumină,
Din sufletul ei totul se îmbină.
Îți dăruiește viață și vis,
În ochii ei vezi un paradis.
Strofa 3:
Mama doar mama, stă la fereastră,
Te așteaptă mereu și nu e niciodată absentă.
Chiar și când pleci departe,
Inima ei te cheamă, te așteaptă aproape.
Strofa 4:
Mama doar mama, te alină mereu,
Cu vorba ei blândă și zâmbet drag.
Pe drumul vieții, ea te conduce,
Chiar dacă vântu-i potrivnic și crucea e grea.
Strofa 5:
Mama doar mama, te învață să fii,
Cineva în lumea asta plină de nevoi.
Îți dăruiește aripi să zbori sus,
Și încredere să te ridici când ești jos.
Strofa 6:
Mama doar mama, e îngerul meu,
Cu lacrimi în ochi și sufletul greu.
Rugându-se pentru mine neîncetat,
Ca să merg pe calea cea bună și fără păcat.
Strofa 7:
Mama doar mama, mereu în inima mea,
Chiar dacă anii trec și distanța e grea.
Te port cu mine oriunde aș fi,
Tu ești lumina, alinarea mea, mări.
Strofa 8:
Mama doar mama, cu glasul ei blând,
Mă cheamă acasă de oriunde sunt.
În brațele tale găsesc mereu pace,
Acolo unde dorul nu mă mai macină.
Aspecte importante ale operei
Poezia "Mama doar mama" de Adrian Păunescu este un tribut emoționant adus celei mai importante figuri din viața noastră – mama. Versurile surprind iubirea pură, devotamentul și sacrificiul unei mame pentru copiii săi. Fiecare strofa evidențiază diverse aspecte ale legăturii speciale dintre mamă și copil, de la blândețea și înțelepciunea ei până la rugăciunile neîncetate pe care le face pentru binele copiilor. Poezia este o celebrare a iubirii necondiționate și a sprijinului neobosit oferit de mamă, chiar și în cele mai dificile momente ale vieții. În esență, "Mama doar mama" este o recunoaștere a rolului matern ca sursă de lumină, îndrumare și alinare, reflectând valorile profunde și atemporale ale familiei și iubirii.
