Intre noi – versuri
Între noi sunt vise reci,
Umbre mute, pași înceți,
Clipe-ncet pierdute-n zori,
Doruri vechi și doruri noi.
Între noi e-un drum de praf,
Amintiri ce-n gând se șterg,
Cânt de ploaie în miez de noapte,
Șoapte-n vânt ce nu se-aud.
Între noi e-un cer pustiu,
Stele ce-au apus demult,
Lacrimi ce-n tăcere curg,
Gânduri ce nicicând nu fug.
Între noi sunt rânduri goale,
Scrise-n grabă pe hârtie,
Cuvinte ce-au rămas uitate,
Într-un colț de amintire.
Între noi e-un timp pierdut,
Secunde ce nu se-ntorc,
Ore-n șir nedeslușite,
Povești vechi, nescrise toate.
Între noi e-o lume-apusă,
Un început fără sfârșit,
Un fir de praf pe o fereastră,
O lacrimă pe-o gene stinsă.
Intre noi – Analiza și interpretare
"Între noi" este o poezie ce explorează complexitatea relațiilor interumane, reflectând asupra separării emoționale și a distanței dintre oameni. Versurile sunt pline de imagini poetice și metafore sugestive, care conferă textului un ton melancolic și introspectiv. Poemul se construiește în jurul ideii de neîmplinire și dor, folosindu-se de simboluri precum "vise reci", "umbre mute", și "cer pustiu" pentru a evoca emoția pierderii și a dorului.
Fiecare vers adâncește sentimentul de gol și absență, sugerând că între cei doi protagoniști există un spațiu vast și insurmontabil, metaforic exprimat prin "un drum de praf" și "un cer pustiu". Întreaga compoziție este străbătută de o tristețe latentă, accentuată de imaginile pline de nostalgie și regret, precum "stele ce-au apus demult" sau "lacrimi ce-n tăcere curg".
Poezia reflectă, de asemenea, asupra timpului și impermanenței, ilustrând cum momentele prețioase sunt adesea pierdute sau uitate, precum "secunde ce nu se-ntorc" și "rânduri goale, scrise-n grabă". Aceste imagini pun în lumină fragilitatea amintirilor și dificultatea de a menține conexiuni autentice în fața trecerii inexorabile a timpului.
"Între noi" reușește să capteze esența inefabilă a relațiilor umane printr-un limbaj simplu și evocator, reușind să transmită cititorului o gamă largă de emoții și reflecții asupra vieții și iubirii. Stilul său sobru și profund oferă un spațiu de meditație asupra propriei experiențe și a interacțiunilor cu ceilalți, invitând la introspecție și contemplare.
Poezia este un exemplu remarcabil de utilizare a imagisticii poetice pentru a exprima emoții profunde și complexe, demonstrând puterea cuvintelor de a comunica dincolo de limitele rațiunii și de a atinge straturile cele mai intime ale sufletului uman. În final, "Între noi" este o meditație asupra iubirii și pierderii, un testament al fragilității și al frumuseții efemere a existenței umane.
