Gaudeamus Igitur
Gaudeamus igitur,
Juvenes dum sumus.
Post jucundam juventutem,
Post molestam senectutem
Nos habebit humus.
Ubi sunt qui ante nos
In mundo fuere?
Vadite ad superos,
Transite ad inferos,
Hos si vis videre.
Vita nostra brevis est,
Brevi finietur.
Venit mors velociter,
Rapit nos atrociter,
Nemini parcetur.
Vivat academia,
Vivant professores,
Vivat membrum quodlibet,
Vivant membra quaelibet,
Semper sint in flore.
Vivant omnes virgines
Faciles, formosae.
Vivant et mulieres
Tenerae, amabiles,
Bonae, laboriosae.
Vivant et republica
Et qui illam regit.
Vivat nostra civitas,
Maecenatum caritas
Quae nos hic protegit.
Pereat tristitia,
Pereant osores.
Pereat diabolus,
Quivis antiburschius
Atque irrisores.
Analiza "Gaudeamus Igitur"
"Gaudeamus Igitur" este un imn academic tradițional, de origine medievală, cântat adesea cu ocazia ceremoniilor de absolvire și a altor festivități universitare. Versurile sale sunt scrise în latină și exprimă spiritul de bucurie tineresc, dar și conștientizarea efemerității vieții. Refrenul "Gaudeamus igitur, juvenes dum sumus" ("Să ne bucurăm, așadar, cât suntem tineri") îndeamnă la celebrarea vieții în tinerețe.
Poezia abordează teme precum trecerea timpului, fragilitatea existenței umane și importanța de a trăi momentul prezent. De asemenea, imnul include referiri la cei care au trăit înaintea noastră, subliniind continuitatea dintre generații. Un alt aspect esențial este omagierea instituțiilor academice și a profesorilor, simbolizând respectul pentru educație și cunoaștere.
Compoziția s-a bucurat de o largă popularitate de-a lungul timpului și a fost adoptată de multe universități din întreaga lume, devenind un simbol al tradiției și al valorilor universitare. "Gaudeamus Igitur" rămâne, astfel, un imn emblematic care îmbină celebrarea vieții cu respectul pentru educație și istorie.
