Deschide ușa, creștine
Deschide ușa, creștine,
Că venim și noi la tine.
Drumu-i lung și-am obosit,
De departe am venit.
Că la Viflaem, Maria
Săvârșind călătoria
Într-un mic sălaș de loc,
Lângă-acel oraș, s-a tras.
În coliba boilor,
În sălașul oilor,
A născut pe-al său Fiu sfânt,
Pre-născut mai înainte de veci.
Pe Fiul în al său nume,
Tatăl L-a trimis în lume
Să se nască și să crească,
Să ne mântuiască.
Florile dalbe
Florile dalbe,
Flori de măr,
Scuturate de pe cer,
Astăzi s-au scuturat,
Peste-un colț de sat.
Florile dalbe,
Flori de măr,
Că-i Crăciun,
Și-i sărbătoare,
La noi, în fiecare zi,
În fiecare casă.
Florile dalbe,
Flori de măr,
Îngerii cântă-n cor,
Păstorii vin și ei,
Să vadă Pruncul mic.
Florile dalbe,
Flori de măr,
La pădurea cea deasă,
Că-i Crăciun și-i sărbătoare,
La noi, în fiecare casă.
Analiza și reflecții
"Deschide ușa, creștine" și "Florile dalbe" sunt colinde tradiționale românești foarte apreciate, ce aduc în sufletele ascultătorilor magia și bucuria sărbătorilor de iarnă. Prima colindă ne poartă cu gândul la călătoria Mariei și a lui Iosif spre Betleem, în timp ce așteaptă nașterea lui Iisus. Este un mesaj de deschidere a inimilor și a ușilor pentru cei care vin cu vești bune, recreând tabloul emoționant al Nașterii Domnului. Versurile subliniază ospitalitatea și solidaritatea tradițională, îndemnându-ne să fim primitori și binevoitori.
Colinda "Florile dalbe", pe de altă parte, evocă frumusețea și puritatea Crăciunului, comparând florile de măr cu zăpada pură căzută peste sat. Mesajul este unul de bucurie și pace, evidențiind importanța acestei sărbători nu doar ca un moment de comemorare religioasă, ci și ca o ocazie de regăsire a armoniei și liniștii în fiecare casă. Florile dalbe devin un simbol al binecuvântării și al reînnoirii spirituale, îndemnând la iubire și înțelegere.
