Cicatrici – versuri
Cicatrici
Rămas-au urme-n suflet, în carne și în gând,
Pe drumul vieții mele, alunecând și căzând.
Cicatrici adânci, mărturii ale timpului trecut,
Încrustate-n pielea vie, nicio durere n-a tăcut.
În noaptea tăcută, mă plimb printre amintiri,
Simt cum pe dinăuntru se nasc și mor iubiri.
În camera obscură a inimii nevăzute,
Cicatricile cântă povești niciodată spuse.
Amintiri de foc, de gheață, de zile de vis,
Ce s-au transformat în umbre, cu chipul interzis.
Rămân adânc scrijelite pe ale vieții foi,
Cu altă poveste, cu alte doruri noi.
Căci cicatricile sunt stindarde ale luptei date,
În bătălii pierdute și cele câștigate.
Învățătura vieții, înscrisă-n carnea mea,
Rămâne veșnică stea pe cerul inimii grea.
Îmi amintesc momente ce-au lăsat un semn,
Bucurii și dureri, toate au un îndemn.
Cicatricile mă poartă prin timpuri uitate,
Le port ca pe medalii pentru vise visate.
O, cicatrici, prietene vechi și mute,
Cuvinte nerostite, povești necunoscute.
Vă văd în oglindă, pe pielea ce respiră,
Cu fiecare zâmbet, cu fiecare iubire.
În lumina lunii, sub cerul înstelat,
Cicatricile mele spun tot ce-am visat.
Fiecare linie, fiecare crăpătură,
Este un vers din viața mea, o aventură.
Răni închise, răni deschise, povara lor purtată,
Îmi amintesc de tot ce-am fost, în dragoste curată.
Printre ale vieții drumuri, cu lacrimi pe obraz,
S-a scris această poveste, cu sufletul pe pământ răzleț.
Și iată, cicatricile mele, prieteni tăcuți,
Cuvinte nerostite, dar niciodată pierduți.
Voi sunteți semnele ce mă definesc,
Vă port cu tot dragul, căci sunt ale mele, știu și trăiesc.
Analiză
Poezia "Cicatrici" explorează ideea de cicatrici ca simboluri ale experiențelor de viață. Autorul folosește cicatricile ca metafore pentru amintiri și lecții învățate de-a lungul vieții. Fiecare strofa subliniază aspecte diferite ale acestor cicatrici, de la durerea și lupta care le-au cauzat, până la bucuria și iubirea care le-au însoțit. Versurile creează o imagine poetică a unui suflet care a trăit intens, fiecare cicatrice fiind o amintire, o medalie a bătăliilor purtate. Poezia este o reflecție asupra trecutului și a modului în care acesta ne modelează prezentul și viitorul, subliniind războiul tăcut al vieții și frumusețea rezilienței umane. Autorul transmite un mesaj de acceptare și mândrie pentru fiecare cicatrice, ca parte integrantă a identității noastre.
