Când eu iubesc – versuri
Când eu iubesc, lumina-i mai curată,
Și soarele mai cald pe cer răsare,
Când eu iubesc, și inima mi-e toată
Îmbrățișată de-a iubirii floare.
Pe firul vieții gingaș și subțire,
Însuflețit de doruri și de vise,
Se-nalță-n zbor o dorință din fire,
Cu sufletul în versuri și în rime scrise.
Când eu iubesc, natura prinde glas,
Iar vântul cântă dulce simfonie,
În fiecare frunză ce dansează,
Simt pulsul iubirii ce-n piept învie.
Fără iubire, totul e pustiu,
Un câmp de doruri veșnic nelucrate,
Dar când iubesc, și cerul e-n azuriu,
Cu stele-n ochi privesc eternitate.
Când eu iubesc, izvoarele răsună,
Și râuri de lumină curg în zare,
În sufletul meu se așterne lună,
Când dragostea-i mereu la cântare.
Printre iluzii și visări rebele,
Împletite cu speranțe și dorințe,
Eu caut alinare-n raze de stele,
Cu iubirea-n brațe, plină de căințe.
Când eu iubesc, timpul parcă stă,
Și doar momentul prezent contează,
În ochii tăi se oglindește stea,
Ce ne cuprinde și ne înnobilează.
Nu-s cuvinte care să descrie,
Ardoarea ce-n suflet mi se naște,
Când eu iubesc, parcă sunt o mare,
Ce-n valuri de emoții își crește paște.
Cu fiecare zi ce trece-n zbor,
Iubirea mea crește, se transformă,
Când eu iubesc, sunt alt om, alt zbor,
Un suflet liber, ce-n iubire se scaldă-n formă.
Când eu iubesc, lumea e mai bună,
Cu flori de gânduri ce-nfloresc subit,
În fiecare zi, la fel de străbună,
Iubirea mea mereu va fi un mit.
Și-n brațe te cuprind, iubirea mea,
Cu aripi de dor ce nu au sfârșit,
Când eu iubesc, simt cum lumea se va
Schimba în visul meu infinit.
Analiza poeziei "Când eu iubesc"
Poezia "Când eu iubesc" captează esența profundă și complexitatea emoției iubirii. Fiecare strofă dezvăluie o nouă fațetă a acestei trăiri, de la frumusețea și puritatea luminii pe care iubirea o aduce, la senzația de eternitate și schimbare pe care o simte cel îndrăgostit. Natura, cu toate elementele sale, devine un complice al iubirii, amplificând sentimentele și oferind un fundal vibrant pentru mesajul poetic.
Versurile subliniază ideea că iubirea transformă percepția asupra lumii, făcând-o mai luminoasă și mai vibrantă. Timpul pare să-și piardă relevanța, rămânând doar intensitatea momentului prezent. Poezia sugerează că iubirea este un catalizator al schimbării, atât interioare cât și exterioare, având puterea de a redefini existența și de a oferi un sens mai profund vieții.
