Mihai Eminescu – "Lacul"
Alături de altele, poezia "Lacul" a lui Mihai Eminescu este una dintre cele mai remarcabile creații ale bardului din Mircești. Aceasta surprinde emoțiile și frumusețea momentelor petrecute în natură, într-un cadru romantic și învăluitor.
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.
Și eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult și parc-aștept
Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept;
Să sărim în luntrea mică,
Îngânați de glas de ape,
Și să scap din mână cârma,
Și lopețile să-mi scape;
Să plutim cuprinși de farmec
Sub lumina blândei lune –
Vântu-n trestii lin foșnească,
Unduioasa apă sune!
Dar nu vine… Singuratic
În zadar suspin și sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.
George Coșbuc – "Noi vrem pământ"
O altă operă reprezentativă din repertoriul literar românesc este poezia "Noi vrem pământ" de George Coșbuc. Cu un accent puternic pe dorința de dreptate socială, această poezie este o chemare la acțiune pentru obținerea echității și drepturilor fundamentale.
Flămând și gol, făr’ adăpost,
Pribeagul osândit de soarte,
Îți cerem azi pământul nostru!
Nu vrem noi marile palate,
Nici aurul ce stăpânește
Ca un tiran întreaga lume,
Noi suntem mulți, iar voi puțini,
Voi avuți, iar noi săraci speranță!
Strigăm cu toții: Vrem pământ!
Din sânge câmpiile să rodească,
E vremea să se nască dreptatea
În astă țară, cea pământească!
Ne vrem pământul, vrem viața!
Vrem foșnetul ierbii și munca
S-o prindem în mâini, să simțim
Că suntem verzi pe acest pământ.
Da, vrem pământul! Și acolo
Să fie pace și iubire,
Unde să trăim ca frații,
În armonie și unire.
Vasile Alecsandri – "Hora Unirii"
Poezia "Hora Unirii" de Vasile Alecsandri este un imn al unității naționale și al dorinței de a aduce împreună poporul român. Aceasta este o chemare energică la unitate și fraternitate, reflectând aspirațiile poporului român din acea vreme.
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăției
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și armonie!
Măi muntene, măi vecine,
Vino să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire,
Și la moarte cu-nfrățire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi și la durere;
Unde-s doi, puterea crește
Și dușmanul nu sporește!
Amândoi suntem de-o mamă,
De-o făptură și de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină,
Ca doi ochi într-o lumină.
Aspecte importante ale operelor
Aceste poezii, "Lacul" de Mihai Eminescu, "Noi vrem pământ" de George Coșbuc și "Hora Unirii" de Vasile Alecsandri, sunt reprezentative pentru diferite teme majore ale literaturii românești. "Lacul" aduce în prim-plan tema naturii și a iubirii neîmpărtășite, cu un ton melancolic și visător. Coșbuc, prin "Noi vrem pământ", abordează tema socială, pledând pentru dreptate și egalitate. "Hora Unirii" este o exprimare vibrantă a dorinței de unitate națională, având un puternic impact emoțional și istoric. Fiecare dintre aceste opere reflectă preocupările și aspirațiile vremii, fiind totodată relevante și astăzi prin mesajele lor universale.
