A venit un lup din crâng – George Coșbuc
A venit un lup din crâng
Și-alerga prin sat s-ajungă;
Gura lui era un șir
De colți albi ca de omăt,
Iar pe umbra lui, în șir,
Fugea-ncet un hoțomân.
"Lupule, de unde vii?
De prin codru, dragul meu?
Ai venit să iei mâța?
Sau poate vrei să iei mielul?
Mielul meu cel alb și moale,
Căci de el mi-e drag tare!
"Nu-mi pasă de mielul tău,
Dar am venit să iau mieluțul,
Căci de mult am foame-n gură,
Și-n codru nu-i nimeni să-mi dea.
Dar nici mie nu îmi pasă!
Din munți vin, pe drum să mă-ntorc."
Și-a fugit lupul, frate drag,
Prin crânguri și prin codru,
Și-a plecat în noapte largă,
Fără zgomot, fără știre.
Aspecte importante ale operei
Poezia "A venit un lup din crâng" de George Coșbuc este o lucrare literară emblematică pentru literatura română, captând într-o manieră simplă și evocatoare frica și fascinația colectivă a oamenilor față de elementele sălbatice ale naturii. Lupul, simbol al sălbăticiei și pericolului, devine aici o figură alegorică, reprezentând atât amenințarea cât și misterul necunoscutului. Atmosfera autentică a satului românesc este redată prin descrierea vie a scenelor și prin dialogul dintre narator și lup. Prin acest dialog, Coșbuc oferă o lecție subtilă despre curaj, confruntarea cu frică și respectul față de natură. Versurile sunt simple, dar profunde, și redau o poveste care se adresează atât copiilor, cât și adulților, având o valoare educativă importantă. Astfel, poezia rămâne o parte importantă a patrimoniului cultural românesc, fiind adesea inclusă în manualele școlare.
